Context
Opera literata “pov lui HA” de I C este un basm cult,incadrat in categ bastemlor fansatice.A fost publica in revista “convorbiri literare”(1877),apoi reporuc in ziarul TIMPUL.
Def
Basmul este o specie a genului epic,cu ao actiune ce implica supranaturalul,in caree se ilustraza lupta dintre bine si rau,incheiata cu triumful binelui.Represele saptio-temporale sunt vagi,determinate;se remarca prezenta cliseelor compozitionale,a cifrelor sia obiectelor magice;personajele sunt purtatoare de valori simbloice si indeplinesc,prin rapoarte la erou,anumite functii:anatonist,donatori,ajutoare.
Basm cult
Pov lui HA este un basm cult,deoarece autorul este cunoscut(Ion C),stilul este elaborat,inturcat imbina tote cele 3 moduri de expunere(naratiunea,dialogul,descrirea),iar pers sunt individulizate prin atrubute exterioare si prin limbaj.
Titlul contine numele perspnajului prinicpa,construit oximonornic,pe baza antitezei dintre subt “harap”(om cu pielea si cu parul negru) si adj “alb”.Numele dat de span indica statutul temporar al propganosinstului,acela de sluga alba,respectiva de origine nobila.Termenul “povestea” sustine caracterul de bildungsroman la basmului,in care eorul parcurge drumul maturizarii,ajugnadn din mezin al craiului in imparat.
Tema o consituie lupta dintre bine si rau,caregorii simbolizate de HA,repectiv de Span.In plus,tema poate fi si maturizarea celui care arcurge drumul de la conidti ad esluga la cea de conducator al impartiei.In acest proces,el invata sa isi inteleaga supusii,apoi sa isi ecercite putea in mod responsabil.
Pers narativa este ivuectua\va,relatarea se realiz la pers a3-a de catre un narator omniscient,omniprezent,dar nu si obectiv,deoarece intervine adesea cu reflectii si comentarii,dar si prin iadrsari directe catre cititior,sustinand oralitate textului(“eu sunt dator sa va spun o poveste si va rog sa acultati”;”ca de alta ce pot sa spun mai multe?”)
Conflictul este de ordin exterior si ii opune pe proganoist si pe antagonist,reprezentatii celor 2 categ simbolice-binel si raul.{prganoisutl este HA,iar antagonistul princip este Spanul;.raul neceesar care are rol initiator.Un alt conflict se poate stabili intre HA si alte personaj negativ al basmului,ROSU-Imparat,care il supune pe erou la alta serie de probe.
Modurile de exp dovedesc apartenenta acestei opre literare la basmul cult,deoarece naratiunea se imbina cu dialogul si cu descrierea,conferind textului un stil elaborat.Naratiunea are rolul de a prezenta faptele,in ordine in care s-au inamplat,secventele narative fiind redate prin inlatuire.Dialogul imprima un rimt rapid si caracterizeaza pers,iar descrierea,redusca ca dimensiuni,ofera amanunte despre portretul fizic al persona(portretul rfaramzoanei,portretul lui Gerila).
Relatiile spatio-temporale,fomule tipice,incipit-final
Incipitul basimului contini indicii spatio-tem,inclusi i primul cliseu compozitional al basmului:Amu cica era odata intr’i tara.Vag precizate,coordonatele de timp si de spatiu introduc cititioruli in atemporalitate,intr’o lume mitica si sugereaza,prin lipsa inf clare,dificultate drumului pe care il are de parcurs proganosinstul,caci pleaca din aceasta “tara” si ajunge intr’o lume necunoscuta,in plan simbloic,de la imaturitate la maturitate.
Formula de inceput are functia de a-l introduc epe cititor in planul fabulos.
Se remarca invoatia naratorului in crearea acestui cliseu compozitiona,deoarece nu mai este folosita negatia din basmul populat(a fst odata ca niciodata)si,maimult,intamplarile sunt puse pe seama spuselor cuiva,asa cum reies din adverbul “cica”.
Formulele mediane sunt tuilizate pe parcursul basmului pt a face trecerea de la o secventa naraiva la alta,intretinand suspasnsul cititorului(Si mai merg ei o zi,si mai merg doua).
Formula finala marcheaza iesirea din fabulos:si a tinut veselia ani intregi.Si acum mai tine inca;cine se duce acolo bea si mananca.Iar pe la noi,cine are bani bea si mananc,iara cine nu,se uita si rabda.”
Ca si formula initiala,si ultimul cliseu compozitional se caracterizeaza prin inovatie.In locul traditionalei formule “au trait fericiti pana la adanci batrenti”,naratorul reda ideea fericirii prin veselia eterna,sugerata de sintagma “ani intregi”,dar introduce si o reflectie personala asupra societatii contemporane lui,referitoare la diferentele sociale,date de banii detinuti.Astfel,exista oameni bogati care nu ai lipsuri si oameni saraci car e”Se utia si rabda”.
